528: Rotunjește numărul întreg la zeci (2 poziții întregi)
528 rotunjit la zeci (2 poziții întregi) = ?
Cum este numărul rotunjit? La jumătate: prin adaos, prin lipsă, dinspre zero, spre zero, spre par, spre impar. La valoarea superioară. La valoarea inferioară.
Rotunjirea unui număr înseamnă înlocuirea acestuia cu o aproximare mai simplă și mai scurtă, păstrând în același timp valoarea sa aproape de cea inițială. Mai puțin precis, dar mai ușor de lucrat cu el.
Cum este numărul rotunjit? Explicație.
Numărând din zece în zece (câte 2 poziții întregi), numărul nostru se află pe axa numerelor între două numere vecine consecutive:
520 < 528 < 530
Numărul nostru va fi rotunjit la unul din cei doi vecini, la cel mai apropiat.
Mijlocul acestui interval, adică numărul ce se află la egală distanță de ambii vecini, este: (520 + 530) : 2 = 525
Numărul nostru, 528, e mai mare decât 525, deci e mai aproape de vecinul mai mare: 530
Exceptând cazurile 'La valoarea superioară. La valoarea inferioară', numărul (atât varianta pozitivă cât și cea negativă) va fi rotunjit doar la acest vecin mai mare.
Regulă de reținut:
Cifra de rotunjire. Să numim cifra de la poziția ordinului la care se dorește rotunjirea 'cifră de rotunjire'. Cifra e 2: 528
Dacă un număr pozitiv are cifra de la dreapta 'cifrei de rotunjire' mai mare decât 5, atunci numărul se rotunjește la vecinul mai mare.
Cifra e 8: 528 ≈ 530 rotunjit la zeci (2 poziții întregi).
Sau, mai simplu.
Pentru orice număr rotunjit la poziții întregi, dacă cifra de la dreapta 'cifrei de rotunjire' este 5 (dar nu e ultima cifră spre dreapta diferită de zero) sau mai mare decât 5 (deci 6, 7, 8 sau 9), atunci mărește 'cifra de rotunjire' cu 1 și înlocuiește toate cifrele de la dreapta ei cu zerouri:
528 ≈ 530 rotunjit la zeci (2 poziții întregi)
Mai jos rotunjim atât varianta pozitivă cât și cea negativă a numărului:
La jumătate: prin adaos, prin lipsă, dinspre zero, spre zero, spre par, spre impar. La valoarea superioară. La valoarea inferioară.
Numărul rotunjit la jumătate prin adaos (în sus):
Numerele aflate la egală distanță între doi vecini sunt rotunjite la vecinul mai mare. 528 nu e la egală distanță între vecinii săi.
528 ≈ 530
- 528 ≈ - 530
rotunjit la zeci (2 poziții întregi)
Numărul rotunjit la jumătate prin lipsă (în jos):
Numerele aflate la egală distanță între doi vecini sunt rotunjite la vecinul mai mic. 528 nu e la egală distanță între vecinii săi.
528 ≈ 530
- 528 ≈ - 530
rotunjit la zeci (2 poziții întregi)
Numărul rotunjit la jumătate dinspre zero (departe de zero):
Numerele aflate la egală distanță între doi vecini sunt rotunjite la vecinul care se află mai departe de zero. 528 nu e la egală distanță între vecinii săi.
528 ≈ 530
- 528 ≈ - 530
rotunjit la zeci (2 poziții întregi)
Numărul rotunjit la jumătate spre zero (aproape de zero):
Numerele aflate la egală distanță între doi vecini sunt rotunjite la vecinul care se află mai aproape de zero. 528 nu e la egală distanță între vecinii săi.
528 ≈ 530
- 528 ≈ - 530
rotunjit la zeci (2 poziții întregi)
Numărul rotunjit la jumătate spre par:
(Rotunjirea Gaussiană sau Rotunjirea bancherului)
Numerele aflate la egală distanță între doi vecini sunt rotunjite la vecinul care are cifra de rotunjire pară. 528 nu e la egală distanță între vecinii săi.
528 ≈ 530
- 528 ≈ - 530
rotunjit la zeci (2 poziții întregi)
Numărul rotunjit la jumătate spre impar:
(Rotunjirea Gaussiană sau Rotunjirea bancherului)
Numerele aflate la egală distanță între doi vecini sunt rotunjite la vecinul care are cifra de rotunjire impară. 528 nu e la egală distanță între vecinii săi.
528 ≈ 530
- 528 ≈ - 530
rotunjit la zeci (2 poziții întregi)
Numărul rotunjit la valoarea superioară:
Numerele aflate între doi vecini sunt întotdeauna rotunjite la vecinul mai mare.
528 ≈ 530
- 528 ≈ - 520
rotunjit la zeci (2 poziții întregi)
Numărul rotunjit la valoarea inferioară:
Numerele aflate între doi vecini sunt întotdeauna rotunjite la vecinul mai mic.
528 ≈ 520
- 528 ≈ - 530
rotunjit la zeci (2 poziții întregi)
Mai multe operații de același fel:
Rotunjește un număr la poziții întregi, zecimale sau la fracții zecimale
Numerele sunt rotunjite la jumătate prin adaos, prin lipsă, dinspre zero, spre zero, spre par, spre impar. La valoarea superioară. La valoarea inferioară. Rotunjește întregi, numere zecimale, fracții zecimale periodice simple sau mixte
Cum se rotunjesc numerele?
1. Rotunjirea numerelor: definiție.
- Rotunjirea unui număr înseamnă înlocuirea acestuia cu o aproximare mai simplă și mai scurtă, păstrând în același timp valoarea sa aproape de cea inițială. Mai puțin precis, dar mai ușor de lucrat cu el.
2. Cum se rotunjește un număr la poziții întregi?
- Identifică valoarea poziției cifrei întregi care se rotunjește.
- Identifică următoarea cifră spre dreapta ei, dacă există una:
- Dacă nu mai e vreo cifră la dreapta cifrei întregi care se rotunjește, atunci numărul nu se schimbă, rămâne neschimbat.
- Rotunjire prin lipsă (sau rotunjire în jos). Dacă mai e cel puțin o cifră la dreapta cifrei întregi care se rotunjește și aceasta e mai mică decât 5 (ex: de la 0 la 4), atunci cifra care se rotunjește rămâne neschimbată, iar celelalte cifre spre dreapta ei se înlocuiesc cu zero. Această rotunjire se numește rotunjire prin lipsă (sau rotunjire în jos).
- Rotunjire prin adaos (sau rotunjire în sus). Dacă mai e cel puțin o cifră la dreapta cifrei întregi care se rotunjește și aceasta e 5 sau mai mare (ex: de la 5 la 9), atunci cifra care se rotunjește se incrementează cu 1 (se mărește cu 1), iar celelalte cifre spre dreapta se înlocuiesc cu zero. Această rotunjire se numește rotunjire prin adaos (sau rotunjire în sus).
3. Cum se rotunjește un număr la poziții zecimale?
- Identifică valoarea poziției cifrei zecimale care se rotunjește - aceasta va fi și ultima cifră din număr spre dreapta care se păstreză.
- Identifică următoarea cifră spre dreapta ei, dacă există una:
- Dacă nu mai e vreo cifră la dreapta cifrei zecimale care se rotunjește, atunci numărul nu se schimbă, rămâne neschimbat în urma rotunjirii.
- Rotunjire prin lipsă (sau rotunjire în jos). Dacă mai e cel puțin o cifră zecimală la dreapta cifrei zecimale care se rotunjește și aceasta e mai mică decât 5 (ex: de la 0 la 4), atunci cifra zecimală care se rotunjește rămâne neschimbată și se renunță la toate celelalte cifre zecimale spre dreapta. Această rotunjire se numește rotunjire prin lipsă (sau rotunjire în jos).
- Rotunjire prin adaos (sau rotunjire în sus). Dacă mai e cel puțin o cifră la dreapta cifrei zecimale care se rotunjește și aceasta e 5 sau mai mare, atunci cifra zecimală care se rotunjește se incrementează cu 1 (se mărește cu 1) și se renunță la toate celelalte cifre zecimale spre dreapta. Această rotunjire se numește rotunjire prin adaos (sau rotunjire în sus).
4. Explicație matematică privind regulile folosite la rotunjirea numerelor.
5. Cazuri speciale. Exemple.
- Următoarea cifră spre dreapta celei care se rotunjește este 5 și este de asemenea și ultima cifră diferită de zero din acel număr.
- În aceste cazuri numărul se rotunjește fie în jos, fie în sus, în funcție de tipul de rotunjire folosit.
- Tipuri de rotunjire:
5.1. Numărul rotunjit la jumătate prin adaos (în sus).
- Numerele aflate la egală distanță între doi vecini sunt rotunjite la vecinul mai mare.
5.2. Numărul rotunjit la jumătate prin lipsă (în jos).
- Numerele aflate la egală distanță între doi vecini sunt rotunjite la vecinul mai mic.
5.3. Numărul rotunjit la jumătate dinspre zero (departe de zero).
- Numerele aflate la egală distanță între doi vecini sunt rotunjite la vecinul care se află mai departe de zero.
5.4. Numărul rotunjit la jumătate spre zero (aproape de zero).
- Numerele aflate la egală distanță între doi vecini sunt rotunjite la vecinul care se află mai aproape de zero.
5.5. Numărul rotunjit la jumătate spre par (Rotunjirea Gaussiană sau Rotunjirea bancherului).
- Numerele aflate la egală distanță între doi vecini sunt rotunjite la vecinul care are cifra de rotunjire pară.
5.6. Numărul rotunjit la jumătate spre impar (Rotunjirea Gaussiană sau Rotunjirea bancherului).
- Numerele aflate la egală distanță între doi vecini sunt rotunjite la vecinul care are cifra de rotunjire impară.
5.7. Numărul rotunjit la valoarea superioară.
- Numerele aflate între doi vecini sunt întotdeauna rotunjite la vecinul mai mare.
5.8. Numărul rotunjit la valoarea inferioară.
- Numerele aflate între doi vecini sunt întotdeauna rotunjite la vecinul mai mic.